Președintele american Donald Trump a lansat, săptămâna trecută, una dintre cele mai ambițioase provocări din istoria NASA, trimiterea primilor oameni pe Marte. Însă, în același timp, bugetul propus pentru anul fiscal 2026 include tăieri masive, care ar putea afecta zeci de misiuni spațiale, inclusiv unele destinate studierii Pământului, lui Marte și planetei Venus, relatează Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Într-un context și mai tensionat, Trump a retras, pe 31 mai, nominalizarea omului de afaceri Jared Isaacman pentru postul de director NASA, un semnal de incertitudine majoră pentru viitorul agenției spațiale. Comunitatea științifică este, la rândul ei, divizată. Unii cercetători privesc cu entuziasm planurile marțiene, alții se tem că acestea ar putea periclita proiecte esențiale.
Fără bani, fără zboruri
Ideea unei misiuni umane spre Marte nu este nouă. NASA o are pe agendă de zeci de ani. Însă constrângerile tehnologice și bugetare au împins mereu termenul de realizare spre 2040. Trump vrea să grăbească procesul, iar Casa Albă a propus alocarea a 1 miliard de dolari în 2026 pentru dezvoltarea costumelor spațiale și a sistemelor de asolizare.
Totuși, specialiștii în politici spațiale avertizează că, fără creșteri masive de finanțare, misiunile cu echipaj pe Marte rămân doar o idee îndrăzneață. Estimările actuale indică necesitatea a sute de miliarde de dolari pe parcursul mai multor ani. Iar bugetul anual total al NASA este de 25 de miliarde, sumă pe care administrația Trump vrea să o reducă la sub 19 miliarde. În aceste condiții, spun foști oficiali ai agenției, un zbor spre Marte este, deocamdată, imposibil.
Lunar înainte de marțian
Această retorică pro-Marte nu este o noutate: în primul său mandat, în 2017, Trump a cerut NASA să revină pe Lună. Agenția a lansat în 2022 racheta Artemis I, parte a acestui obiectiv, dar misiunea a fost fără echipaj. Aselenizarea rămâne planificată pentru 2027, dar și aici provocările sunt semnificative.
Unul dintre obstacole este nava Starship a companiei SpaceX, destinată să transporte astronauți de pe orbita lunară până la suprafața satelitului. Deși este parte-cheie a arhitecturii misiunii, Starship nu a reușit încă să ajungă cu succes pe orbita terestră. Ultimul test, din 27 mai, s-a încheiat cu o altă explozie.
Totuși, Elon Musk, fondatorul SpaceX și consilier apropiat al lui Trump, a declarat că speră ca o rachetă Starship să ajungă pe Marte chiar anul viitor. Implicarea lui Musk a stârnit însă rezerve în rândul cercetătorilor, din cauza viziunii sale controversate privind colonizarea Planetei Roșii, cu puține preocupări pentru etică sau colaborare internațională.
Marte, un loc neprietenos
Cu toate acestea, ideea trimiterii de oameni pe Marte atrage și susținere. NASA a condus multiple misiuni robotice marțiene, iar unii cercetători susțin că doar prezența umană poate oferi răspunsuri decisive despre posibila existență a vieții extraterestre. Totuși, entuziasmul este temperat de pericolele reale ale unei astfel de misiuni.
Pe drum spre Marte, astronauții ar fi expuși la izolare extremă și la doze mari de radiații. Ajunși la destinație, dacă ar supraviețui cumva radiațiilor, ar trebui să suporte temperaturi scăzute, sol toxic, lipsa oxigenului și furtuni extreme de praf. Supraviețuirea pe termen lung ar putea presupune locuirea în galerii subterane formate de activitatea vulcanică, singurele capabile să protejeze de radiații și intemperii.
Politică, competiție și știință
În Congresul american, propunerea lui Trump ar putea găsi susținători, mai ales în contextul rivalității spațiale cu China, care plănuiește o misiune cu echipaj pe Lună până în 2030 și una pe Marte ulterior. Din acest motiv, unii oameni de știință spun că este esențial ca cercetarea să aibă un „loc la masă” în arhitectura acestor misiuni.
O prioritate imediată, spun experții, ar trebui să fie aducerea pe Pământ a mostrelor colectate de roverul Perseverance, o misiune estimată la 2,7 miliarde de dolari. Aceste probe pot oferi indicii despre posibila viață pe Marte și despre pericolele solului marțian. Însă Trump a propus anularea acestui proiect.
Fostul astronaut John Grunsfeld sugerează că NASA ar trebui să simplifice planurile, testarea echipamentelor în Stația Spațială Internațională și renunțarea la ideea construirii unor baze complexe pe Lună. Cu resursele actuale, spune el, trebuie folosit tot ce avem deja, inteligent și eficient.
Între timp, incertitudinea politică face ca mulți specialiști să rămână sceptici. Deși promisiunile sunt mari, viitorul explorării marțiene rămâne incert. „Oare nu sunt doar vorbe goale, care vor fi uitate anul viitor?”, se întreabă unii dintre oamenii de știință implicați în proiecte NASA.
